Azi citesc “Primul stagiu”

April 8, 2013 | 

Să începem cu începutul, sau mai bine cu “sfârșitul”?

Dacă ați ști că totul se termină in câteva zile ce ați face? Evident, în afară de a fugi la banca si de a plăti rata restantă. Vorba aia, pe orice lume ai fi – nu e bine sa ai datorii. Ei bine, Grant Dumaine, unul din personajele principale, află că nu mai are mult de trăit. Un asteroid imens se rupe în două, iar o bucată o să spulbere Pământul în doar două, trei zile. Cum Grant lucra la un observator e printre primii oameni din lume care află de asteroid. Nu stă mult pe gânduri și, până să se declanșeze isteria, hotărăște să-și petreacă ultimele două zile alături de Elisabeth Rinehart (Lisa), fără îndoială femeia vieții lui. Ajuns acasă, îi propune acesteia, cu mult sânge rece, o escapadă de weekend la o cabană izolată din munți.

Si ce sa vezi? Sfârșitul lumii n-a mai venit, ca de obicei. Ce v-am povestit mai sus e doar primul capitol din carte în care autorul, prin personajul său, se întreabă dacă e bine ca noi sa luam hotărâri pentru alții. Pentru că, dacă nu v-ați prins deja, Grant nu suflase o vorbă despre asteroid iubitei lui. Mai mult, avusese grijă să o izoleze de orice sursa de informare: telefon, belva.ro, facebook etc. Pur și simplu voia s-o vadă cu zâmbetul pe buze până-n ultima clipă. (Nu uitați să zâmbiți mai des fetelor!  )

Pe bune dreptate, după primele pagini mă întrebam unde e SF-ul, pentru că acţiunea decurgea atât de natural încât, chiar dacă era vorba de un asteroid care urma să lovească pământul în doar câteva zile, aveam senzaţia că şi acest lucru e unul firesc.

Poate vă întrebați deja, de ce n-a mai venit asteroidul? Ei bine, povestea de abia acum începe. Traiectoria inexplicabilă a asteroidului devine pe parcursul cărții destul de explicabilă. Bineînțeles, nu toată lumea pricepe. Personajul principal al cărții, Davis Sander, un tip de vârstă mijlocie care, printr-o „ironie neruşinată a sorţii”,ajunsese să lucreze ca inspector de daune la departamentul Accidente auto ( după ce, cu ceva ani în urmă, suferise un accident ce avea să-i dea toată viaţa peste cap) își dă seama ce se întâmplă de fapt. Davis are chiar un fel de idila cu o colega de munca căsătorita, si mai are si un gol mare în memorie din cauza leziunilor cerebrale suferite în acel accident.

Lucrurile însă se schimbă și Davis începe sa-și aducă aminte cine era și cu ce se ocupa înainte de accident. Așa apare în carte un alt personaj extrem interesant, Lee FORB. Momentul în care-l cunoaște fiind si unul din punctele în care povestea începe să se complice. Nu intenţionez să vă spun toată povestea, de fapt până acum n-am dezvăluit decât o foarte mică parte din intriga romanului.

În concluzie, vă promit celor care, ca şi mine, nu sunteţi cititori de SF în mod obişnuit, că e o poveste extrem de verosimilă şi interesantă. Şi te ţine cu sufletul la gură până la ultima pagină pentru că autorul împleteşte cu multă naturaleţe aspecte obişnuite din viaţă cu detalii ce ţin de science fiction. Tonul povestirii trece cu uşurinţă de la gravitate la umor şi ironie.

Iar eu trebuie să mărturisesc faptul că un week-end nu m-am dezlipit de carte până nu am terminat-o. Îi mulţumesc lui Cătălin pentru un cadou extrem de valoros pentru mine, mai cu seamă că am şi autograful lui pe carte, şi îi doresc din suflet să nu se oprească la „Primul Stagiu”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *